Euroregiunea DKMT - Despre regiune

Euroregiunea DKMT (Dunăre-Criş-Mureş-Tisa) este o regiune europeană „strajuita” de Dunare si de 3 mari rauri, o regiune cu istorie si traditii comune, o regiune deschisa catre un viitor comun prin colaborare transfrontalieră. În componenţa ei intră:
judeţele Arad, Caraş-Severin, Timiş, Hunedoara din România;
comitatele Bács-Kiskun, Békés, Csongrád din Ungaria;
provincia autonomă Voivodina din Serbia.

Judetul Arad se mândreşte cu o economie bine dezvoltată, cu o piata de munca foarte diversificata si cu o forta de munca pregatita si relativ ieftina comparativ cu alte piete. Fiind poarta principala a Romaniei pentru calatorii din vestul Europei, peisajele pitoresti ale zonei deluroase si montane din vaile Muresului si Crisului Alb indemna turistii romani si straini sa viziteze numeroasele zone turistice. Industria judetului este in plina dezvoltare, judetul beneficiind de insemnate investitii straine (notabile sunt firmele din domeniul automotive).
Subsolul judeţului Caras Severin este bogat în minereuri şi minerale, în judeţ datorită acestui fapt s-a dezvoltat o industrie puternică (constructii de masini, siderurgie, etc.). Resita este cel mai vechi centru siderurgic din Romania (combinatul siderurgic datand din sec. XVIII, construit de austroungari). Trebuie amintit şi potenţialul turistic al judeţului, o mare parte a teritoriului fiind montana. Baile Herculane sunt cea mai veche statiune balneoclimaterica de pe teritoriul Romaniei, datand de pe vremea romanilor. Cu toate ca exista statiuni cu traditie (Baile Herculane, Semenic, Poiana Marului), precum si zone agroturistice deosebit de pitoresti (Garana, Brebu, Crivaia), potentialul turistic al judetului este departe de a fi exploatat la adevarata valoare.

Judeţul Timiş prin tradiţie, perseverenţă si performanţele sale a devenit, dupa Bucuresti, cel mai atractiv centru economic al României, un important şi credibil partener de afaceri si cooperare regională in Europa Centrală, si pentru întreaga Europa. Judeţul dispune de o puternică industrie (multe investitii straine: germane, americane, italiene), aici stabilindu-se fabrici ale unor companii de prestigiu: Continental, Solectron, Delphi, Zoppas, Draxelmayer, etc. Concentrand cea mai mare parte a Campiei Banatului, judetul are şi un important potenţial agrar. Timişoara (mica Viena, cum era numita in perioada interbelica) este un puternic centru universitar, cultural şi turistic.
Judetul Hunedoara are de asemenea un subsol foarte bogat în resurse, care au determinat din vechime profilul său economic (industrie extractiva, siderurgie). In judeţ mai sunt prezente şi industriile constructoare de maşini, chimică, producătoare de energie electrică, alimentara, de mobilă si materiale de construcţii etc.
Comitatul Bács-Kiskun a devenit cunoscut în primul rând datorită agriculturii iar în ultima perioadă a devenit un important centru comercial al zonei cuprinse între Dunăre şi Tisa.
Cele trei mari oraşe ale comitatului Békés (Békéscsaba-Gyula-Békés) sunt cunoscute în primul rând datorită industriei alimentare, dar deţin şi o industrie uşoară dezvoltată.

Comitatul Csongrád este situat in centrul Câmpiei de Sud maghiare. La Szeged s-a dezvoltat o puternică industrie alimentară, care se bazează pe agricultura judeţului. Pe lângă vestita fabrica de salamuri Pick, cunoscută pe plan mondial, zona este cunoscută şi pentru prelucrarea ardeiului (aici exista chiar si un muzeu al ardeiului).
Provincia Autonomă Voivodina este in primul rând este o regiune agricolă, sunt importante culturile de grâu, porumb, sfecla de zahăr, floarea soarelui etc. Agricultura dezvoltată a tras după sine şi o puternică industrie alimentară. Orase ca Novi Sad si Subotica sunt importante centre economice dar si universitare, culturale si nu in ultimul rand locuri cu o istorie care merita cunoscuta. Voivodina este cea mai bine dezvoltată parte a Serbiei, în special în termeni de agricultură şi industria procesării alimentelor, industria metalelor şi chimică, industriile materialelor de construcţie, a textilelor şi altele. Agricultura reprezintă 30% din PIB, iar industria 36 %.

Ţara	unitatea administrativă	populaţia	suprafaţa kmp	oraşe importante	populaţia
romania	judeţul timiş	660000	8697	timişoara	316100
	judeţul timiş	660000	8697	lugoj	45000
	judeţul hunedoara	486000	7063	deva	77000
				hunedoara	80000
				petroşani	45500
	judeţul arad	462000	7754	arad	191473
	judeţul caraş-severin	333000	8514	reşiţa	84000
	judeţul caraş-severin	333000	8514	caransebeş	28000
	total românia	1941000	32028
serbia	regiunea autonomă voivodina	2014000	21506	novi sad	215600
				subotica	99500
				zrenjanin	79500
				pančevo	76400
				sombor	51100
	total serbia	2014000	21506
ungaria	comitatul bács-kiskun	547000	8445	kecskemét	109300
				baja	37700
				kiskunfélegyháza	31400
				kiskunhalas	29500
	comitatul csongrád	427000	4263	szeged	173200
				hódmezővásárhely	49200
				szentes	30300
				makó	25600
	comitatul békés	392000	5632	békéscsaba	67400
	comitatul békés	392000	5632	gyula	33000
	total ungaria	1366000	18340
	total dkmt	5321000	71874

Top anunturi

"UA-1383990-11"